Sarmizegetusa Regia in 3D

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia

Amplasament: Ruinele "Cetăţii Sarmizegetusa Regia" de la Grădiştea Muncelului se află pe culmea pietroasă şi destul de îngustă a Dealului Grădiştei, o ramificaţie a Godeanului, la 24 km departare spre S-SE de oraşul Orăştie (în linie dreaptă) şi la Est de cătunul Grădiştea Muncelului, la o depărtare de 7,5 km de acesta, pe o înălţime de 1200 m (între cotele 1144 şi 1254), acolo unde culmea Dealului Grădişte se lăţeşte simţitor, în punctul unde aceasta îşi schimbă direcţia generală V-E, avută pînă aici, cotind spre nord.

Situl arheologic Sarmizegetusa Regia poate fi împărţit la momentul acesta în trei zone: Cetatea propriu zisă, Incinta sacră şi Aşezarea civilă.

Situl Sarmizegetusa Regia în 3D, direct în Google Earth (pentru vizualizare e necesar sa aveţi instalat Google Earth. Click pe icon sau text).

Terasele cetăţii

Terasele interioare ale cetăţii, în numar de cinci, n-au fost despărţite între ele de ziduri de piatră. Au avut în schimb anumite zone pietruite.

Terasele exterioare adăposteau Incinta sacră şi Aşezarea civilă. Pe terasele incintei sacre se găsesc sanctuarele şi jgeaburile de piatră ce captau şi conduceau apa de izvor. Aceste jgeaburi au lăţimea de 45 cm în interior, iar adîncimea ~ 35 cm.

Terasele cetăţii în 3D Google Earth 

Zidul cetăţii

îngrădeşte o suprafaţă de circa 3 ha şi e construit în aşa fel încît respectă marginile înălţimii, dînd cetăţii o configuraţie mai neobişnuită, de hexagon cu laturile inegale. Cetatea este orientată N-S şi se întinde pe cinci terase. Lungimea cea mai mare a incintei e de 240 m, iar lăţimea maximă e de 152 m.
Pe terasa a patra, cea mai mare, este cuprinsă partea principală a fortificaţiei în care se află şi cele două porţi, la Vest, respectiv la Est.

Tehnica zidurilor, denumită murus dacicus, este asemănătoare cu cea de la celelalte cetăţi dacice: două rînduri de blocuri de conglomerat calcaros, aduse din jurul Boşorodului, de la Dealul Măgura, de lîngă comuna S-ta Maria de Piatră, cu jgheaburi destinate grinzilor de lemn care le legau între ele şi umplutură de pietre şi pămînt la mijloc. Grosimea zidurilor variază între 3,2 m şi 4,0 m în partea de nord.
Din descoperirile de pînă acum, e posibil ca zidul să fi fost construit peste o întăritură mai veche, o aşezare anterioară cetăţii.

Zidul cetăţii în 3D Google Earth 

Ziduri în zona sacră

Construite tot în stilul murus dacicus, susţineau diversele terase contra prăbuşirii. O parte a zidului era construită din blocuri de mărime mijlocie, foarte regulat taiate, pe faţa cărora se găseau săpate 1-3 litere greceşti. În unele locuri erau dublate pentru o mai bună rezistenţă. La partea superioară erau finisate cu plăci special sculptate.

Ziduri de apărare ale zonei sacre

În rîpele din jurul zonei au fost descoperite ziduri pe pantele de sud, turnuri de pază din piatră sau din lemn şi o scară monumentală de acces în cetate. Incinta sacră era apărată dinspre nord, respectiv sud, de cîte un turn de piatră, pătrat ca plan, dar cu o platformă de lupta poligonală în partea superioară. Un turn de lemn e posibil să fi existat în partea de est.

Zidul cetăţii în 3D Google Earth 

Drum pavat

La poarta de Vest: un drum pietruit, de cca 3 m lăţime, constatat chiar în preajma porţii la exterior; la poarta de Est: un drum larg de 5 m, pavat cu lespezi de piatră de conglomerat calcaros şi cu cîte o bordură pe margini, ce ducea de la poartă, coborînd uşor, la incinta sacră.

Drumul dă într-o piaţetă pavată tot cu lespezi de piatră. La SV de aceasta e un loc împrejmuit cu lespezi de piatră, aşezate în dungă, închizînd un spaţiu de 4x3 m, iar pe sub capătul de est trece un canal de piatră, acoperit cu lespezi şi care se continua pe toată teresa.

Drumul antic are o lărgime neobişnuită pentru vremurile antice (de 5 metri), este pavat cu lespezi de piatră de conglomerat cochilic, cu borduri pe margini şi alcătuieşte o scară în pantă uşoară, întreruptă din loc în loc de platforme orizontale.

Drum pavat în 3D Google Earth 

Sanctuar mare circular

Marele sanctuar rotund este structurat în trei cercuri concentrice plus o absidă în interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcătuit din 104 lespezi (de 45 de cm înălţime) lipite una de alta şi care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stîlpi (cu înălţimi între 120-135 cm) despărţiţi în 30 de grupuri de cîte 6 de 30 de lespezi (cu înălţimi între 55-65 cm). Al treilea cerc (C), la o distanţă considerabilă de primele două, este format din 68 de stîlpi (cu înălţimea de 3 m, acoperiţi cu teracotă şi dotaţi cu piroane ce aveau în capăt inele) aranjaţi în 4 grupuri, despărţiţi de lespezi în urmatoarea ordine: 17 stîlpi - 4 lespezi - 18 stîlpi - 3 lespezi - 16 stîlpi - 4 lespezi - 17 stîlpi - 4 lespezi. Absida conţine 72 de blocuri: 68 de stîlpi (de diferite înălţimi, a căror umbră proiectată pe sol se pare că ar forma o figură geometrică cu o anumită semnificaţie, concepţie care depinde de corectitudinea aprecierii înălţimii stîlpilor de către arheologi) împărţiţi în 2 grupe, despărţiţi de cîte 2 lespezi astfel: 13 stâlpi - 2 lespezi - 21 stâlpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C şi din absidă formează două axe perpendiculare. Pe direcţia celei orizontale, în afara sanctuarului se află pragul de acces, un dreptunghi de 4x5 lepezi. Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar.

Sanctuar mare circular in 3D Google Earth 

Sanctuar mic circular

Micul sanctuar rotund are doar 12 m diametru si consta dintr-un singur rind de stilpi de andezit. Este alcatuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101 stâlpi sunt împartiti de cele 13 lespezi în 13 grupari cu urmatoarea ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stâlpi, 3 de 8 stâlpi si una de 6 stâlpi. Micul sanctuar rotund posibil sa fi intruchipat un calendar solar.


Pornind de la cea mai veche descriere amanuntita a jocului calusarilor, care se datoreaza scriitorului maghiar Dosza Daniil, care relateaza evolutia acestora cu prilejul serbarilor de la incoronarea principelui Transilvaniei Sigismund Bathory (19 octombrie 1599), aflam ca cei 13 interpreti principali, avandu-l in centrul lor pe vataful jocului, sunt asezati in cerc, fiecare pe cate un stalp. De patru ori vataful este aruncat de jucatori cat mai sus posibil, apoi fiecare dintre ceilalti 12 ii va lua locul, pentru a se repeta aceleasi aruncari, aceasta "schimbare de roluri" amintindu-ne faptul ca pe cercul micului sanctuar circular, intr-un ciclu de 13 ani, fiecare dintre cele 13 lespezi ajungea sa marcheze un sfarsit-inceput de an, iar respectarea a cator 4 salturi (4 x 13 = 52) ne aminteste de perioada de 52 ani a carei evidenta (si marcare) se facea in absida marelui sanctuar circular, precum si in sanctuarul dreptunghiular de 4 x 13 tamburi (coloane).

Sanctuar mic circular in 3D Google Earth 

Soarele de andezit

Monumentul discului compact de andezit cu 10 raze încrustate pe suprafa a se afla chiar în prelungirea axei mari a absidei Sanctuarului Mare Rotund, orientata la 30 de grade. Diametrul discului este 7 metri, o grosime de 30 cm si e asezat pe o temelie de blocuri calcaroase. A fost alcatuit din 11 blocuri perfect îmbinate. Numarul de aur este prezent în doua dintre elementele sale constitutive: în cercul concentric cu scobituri în T si în fiecare dintre cele 10 triunghiuri isoscele ale decagonului regulat. Incrustatiile cu pozitiile Soarelui la intervale de zece zile, prin semnificatia celor 10 raze, indica cunoasterea astronomiei de catre daci si a latitudinii la care se afla Sarmizegetusa.

Soarele de andezit in 3D Google Earth 

Sanctuar mare de andezit

Pe terasa X se gaseste cel mai mare sanctuar de tipul aliniamentelor patrulatere. Locul fusese ocupat de un sanctuar mai vechi, cu postamente de calcar, din care insa s-au pastrat numai citiva stilpi de calcar din fosta lui imprejmuire. Noul sanctuar, cu postamentele de andezit in numar de 60, asezate pe sase rinduri, fiecare postament avind diametrul de 2 m, peste care urmau sa fie ridicate baze si coloane de andezit n-a mai fost finalizat. Doar citeva baze de forma ionica au fost asezate. Coloanele sint risipite pe drumul care duce la cetate.
Sanctuarul era flancat dinspre deal de un gard de piatra, iar terasa insasi fusese sprijinita de un zid de piatra ce mergea paralel cu gardul de piatra, la 6 m distanta in spatele acestuia.

Sanctuar mare de andezit in 3D Google Earth 

Sanctuar mare de calcar

In partea vestica a terasei de jos se afla cel mai vechi sanctuar descoperit la Sarmizegetusa. N-a fost distrus de invadatorii romani, ci a fost desfiintat de daci, pe locul lui ridicind un sanctuar nou. Cel vechi se prezinta azi ca un aliniament de postamente rotunde de coloane de calcar. Diametrul discurilor e de 1,30 - 1,50 m. Avea probabil 60 de coloane de lemn si era inconjurat de ziduri, aparind din vale ca un edificiu gigantic, aninat pe coasta destul de abrupta, dar amenajata in terasa, a dealului. Pe linga zidul sudic, pornind din vale, trepte de calcar duceau pina la o platforma. O conducta de teracota aducea apa de la acelasi izvor pomenit, la sanctuar.
La un moment dat, coloanele vechiului sanctuar au fost indepartate, o parte din postamentele lor, asezate la un nivel mai ridicat decit celelalte, au slujit la sustinerea stilpilor din interiorul noului sanctuar. Terasa a fost umpluta si nivelata; folosindu-se material vechi, s-a inaltat o noua platforma la capatul de est al terasei. Noul sanctuar, inconjurat de un sir de stilpi de andezit, a fost distrus de romani, pastrindu-se doar citeva urme slabe.

Sanctuar mare de calcar in 3D Google Earth 

Sanctuar mic de calcar

Este situat între sanctuarul vechi mare şi drumul antic pavat. Blocurile mari de calcar găsite erau ori căzute, ori aduse din drumul antic. Arheologii au descoperit şi al doilea nivel cu discuri de calcar de aceeaşi forma şi dimensiuni ca ale sanctuarului mare, dispuse pe trei rînduri a cîte şase discuri. După abandonarea sanctuarului mic, terenul nu a mai fost folosit ca în cazul sanctuarului mare pentru construirea cu andezit, ci dupa nivelare s-au ridicat aici doar nişte clădiri din lemn. La capatul de nord-est, romanii au construit însă un canal cu elemente arhitectonice dacice, prin urmare specialiştii nu ştiu să spună exact cîte plinte formau sanctuarul. La marginea estică s-au găsit urmele unei conducte de apă din teracotă dacică, care pornea de la izvorul din cetate la sud de sanctuarul mare. Discurile de piatră reprezentau fundaţiile stîlpilor sanctuarului şi au diametrul de 140 de cm, cu o grosime de 25 de cm. Doar patru discuri originale s-au păstrat cu un grad de degradare de 15%.

Sanctuar mic de calcar in 3D Google Earth 

Sanctuar patrulater de andezit I

Sanctuar patrat, inchis cu stilpi de andezit ce au latimea 21 cm, inaltimea ~ 62 cm si sint infipti in pamint circa 20 cm. Au capetele rupte dar forma lor era asemanatoare cu cea de la sanctuarul mic rotund. La cele 4 colturi e cite un stilp de andezit mai gros si mai lat (55 cm inaltime, 44 cm grosime si 55 cm latime). Interiorul acestui patrat cuprinde trei rinduri de cite cinci stilpi rotunzi de andezit bine adinciti in pamint. Coloanele au fost imprastiate prin cetate sau aruncate in vale.

Sanctuar patrulater de andezit I in 3D Google Earth 

Sanctuar patrulater de andezit II

Este un pic mai mare si de forma dreptunghiulara. Stilpii de andezit care-l inconjoara sint asemanatori cu cei ai celulilalt sanctuar alaturat. In interiorul lui sint erau dispuse tot trei siruri a cite 6 stilpi.

Sanctuar patrulater de andezit II in 3D Google Earth