logo-romania-de-vis-5

"Dincolo de această pagină vei descoperi mult visata mîndră ţară, cu neam şi vise neînvinse, România."

Muzeul Universitatii Politehnica Bucuresti, o adevarata valoare a istoriei ingineresti

Apreciere

0.0/5 rating (0 votes)

muzeu

      MUZEUL UNIVERSITĂŢII POLITEHNICA BUCUREŞTI, O ADEVĂRATĂ  VALOARE  A ISTORIEI INGINEREŞTI

Cu siguranţă mulţi studenţi nu ştiu de existenţa acestui lăcaş ascuns în corpul M din incinta Facultăţilor de Chimie Aplicată şi de Inginerie Aerospaţială din Polizu, lângă Gara de Nord! Încă de la primul pas făcut spre vizitarea lui, rămâi surprins de comorile inginereşti strânse de-a lungul anilor! Domnul inginer Vasile Constantin Diaconescu, directorul muzeului, ne-a furnizat informaţii preţiose şi ne-a condus în lumea tehnică a marilor ingineri! 
Scurt  istoric
A fost înfiinţat la 26 decembrie 1884, fiind  Primul  Muzeu Tehnic  din România! Parcurgând  sălile  muzeului, putem  observa cele cinci etape de organizare a învăţământului politehnic din Bucureşti prin simpla privire a exponatelor, imaginilor şi aparatelor, astfel: 1) în anul 1818, a  fost întemeiată de către Gheorghe Lazăr, prima Şcoală tehnică cu predare în limba română în cadrul mânăstirii Sfântul Sava din Bucureşti; 2) în 1864-1920 se înfiinţează "Şcoala de Poduri, Şosele şi Mine" cu o durată de 5 ani, având doua secţii: Secţia de Poduri şi Şosele şi Secţia de Mine, cu fizică în anul I, în anul II mecanică analitică, în anul III mecanică aplicată şi fizică industrială, iar în ultimul an se studiau materiile de specialitate. La 1 aprilie 1881, Şcoala  a  fost condusă de Gheorghe Duca, numind-o  "Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele". În 1907,  la o Expoziţie  Naţională din Parcul Carol, alături de alte exponate, au fost expuse şi exponate ale Muzeului Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele; 3) La 10 iunie 1920 a fost condusă de  rectorul Nicolae Vasilescu Karpen – Şcoala Politehnica Bucureşti, având patru secţii: Electromecanică, Construcţii, Mine şi Metalurgie şi Secţia Industrială. Prin hotărârea Senatului din data de 22.03.2001, ziua Universităţii POLITEHNICA din Bucuresti este 10 iunie; 4) La 3 august 1948, Politehnica s-a transformat în Institutul Politehnic din Bucuresti, condus  de  ctitorul campusului Constantin Dinculescu.; 5) Din 1992 învăţământul superior tehnic poartă  denumirea  de Universitatea Politehnica Bucureşti.
Muzeul Universităţii Politehnica s-a deschis oficial pe data de 3 decembrie 2003, în prezenţa unor miniştrii, a cadrului didactic universitar şi a celui ce a tăiat panglica de  inaugurare, Preşedintele României de atunci, Ion Iliescu. Festivitatea de deschidere a muzeului a coincis cu comemorarea a 185 de ani de la primele cursuri de inginerie în limba română ţinute de Gheorghe Lazăr.

Sălile  muzeului...
În muzeu  sunt expuse diplome de absolvire ale unor personalităţi, biografii, medalii, aparate şi instrumente de fizică, caiete de notiţe, cataloage, cărţi, teze de doctorat, obiecte care au fost  folosite pentru demonstraţiile  practice, etc. Exponatele sunt prezentate după criterii ştiinţifice, în ordine cronologică, gândite pentru ca vizitatorii să-şi  formeze o imagine clară şi memorabilă asupra istoriei şcolii.
În holul de la intrare, Muzeul Universităţii Politehnicii deţine, pe partea stângă, colecţia de rigle şi instrumente de calcul şi desen, iar pe perete sunt portretele tuturor conducătorilor Politehnicii din perioada 1864-1989, urmând ca pe peretele din partea dreapta să fie adăugate chipurile cadrelor universitare de la 1989 până  în prezent. Biblioteca aflată  în partea dreaptă, cuprinde peste trei sute de mii de volume de inginerie, unele  fiind  obţinute prin donaţii. Ea începe cu  cele 30 de volume din anul 1868 donate de Ministerul Domeniilor. Alături de colecţia impresionantă de radiouri se află Basorelieful profesorului inginer Ion Ionescu Bizeţ (1870-1948), realizat de I. Jalea. Acesta a fost realizat în memoria profesorului prin cuvintele: ”Înaltă cinstire inginerului, inspector general, Ion Ionescu, apostolul învăţăturii inginereşti, cele 36 promoţii de elevi (1902-1938)”. Tot pe acest hol putem admira cele mai vechi tipuri de  televizoare. Trecând pragul, păşim pe culoarul care face legătura cu celelalte săli ale  muzeului. Pe acest culoar putem observa tablouri cu cei mai importanţi ingineri, absolvenţi, oameni de ştiinţă, iar colecţia de maşini de scris mecanice şi electrice este cea care ne duce cu gândul la un alt secol. Pe masa din partea dreaptă putem admira materiale legate de sculptorul Brâncuşi şi de inginerul Gorjan, cel ce a proiectat şi a executat monumentul Coloana Infinită de la Tg.Jiu: există o planşă originală din acest proiect şi o machetă la scară micşorată a Coloanei Infinitului. Muzeul are un spaţiu amenajat pentru evenimente omagiale şi întâlniri ale generaţiilor de studenţi care aniversează un număr de ani de la părăsirea băncilor şcolii, iar pe data de 4 noiembrie 2005, acest muzeu a găzduit simpozionul dedicat inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan.
Sala Gogu Constantinescu cuprinde catalogul original cu cele 867 instrumente de fizică existente în anul 1886. Răsfoind catalogul, orice vizitator îşi poate face o idee asupra fizicii de  atunci. Un alt loc care-ţi captează atenţia este standul cu promoţiile ce şi-au aniversat un număr de ani de la terminarea Politehnicii. Aceste generaţii şi-au inventat oracole, insigne şi diverse  amintiri într-o modalitate interesantă, apelând la gândirea inginerească. La capătul culoarului, păşim în cea mai mare încăpere din cadrul muzeului, unde  putem admira standurile cu diferite  specializări: mecanică, transporturi, fizică, standuri pentru fiecare facultate din Universitatea Politehnică, stand OSIM, stand AGIR, etc. Chiar la intrare, observăm metrul etalon din 1886, precum şi centimetrul etalon. Sunt expuse cărţi de peste 100 ani vechime şi teze de doctorat. Plimbându-ne printre standurile mici amenajate, nu putem trece cu vederea machetele avioanelor IAR 14 şi IAR 22, caietele de notiţe de la cursurile de fizică din anii 1915, precum şi un caiet de practică foarte vechi. În Sala Vasilescu Karpen sunt Cărţile de onoare ale Universităţii Politehnice din 1931 până în prezent, cu impresiile diverselor personalităţi. De asemenea, sunt expuse diplomele şi unele dintre lucrările profesorului Vasilescu Karpen, cea mai importantă fiind lucrarea despre pila Karpen. Sala Negoiţă Dănăilă cuprinde o colecţie de minerale şi roci, precum şi obiecte personale şi lucrări ale profesorului. Tot în sala lui N. Dănăilă, se poate citi lucrarea primului american, Weltin I.Krook, care a obţinut doctoratul la Universitatea Politehnica, la 7 iulie 1936, avându-l ca  preşedinte de comisie pe profesorul Vasilescu Karpen. În incinta Sălii Remus Raduleţ putem admira obiectele personale, lucrările şi diplomele profesorului şi Dicţionarul Tehnic în 17 volume ce a apărut sub conducerea sa. Într-o vitrină sunt puse numeroase medalii obţinute de Politehnică, daruri aduse de cei care veneau în vizită şi, de asemenea, o misterioasă medalie ce ar putea intra în cartea  recordurilor. Pe unul dintre pereţii sălii se află un panou cu actualii profesori ai Universităţii Politehnica Bucureşti, iar în spatele acestei săli sunt cinci pereţi despărţitori, în genul cabinelor de votare, în care se află tablouri cu fiecare etapă a istoriei şcolii, prezentate mai sus.
Pe  scurt, aceasta a fost istoria Muzeului Universităţii Politehnica, dar nu închei înainte de a recomanda tuturor cititorilor, tuturor studenţilor, dar şi tuturor generaţiilor anterioare ai acestei şcoli de prestigiu, să înainteze spre vizitarea acestui centru unic de cultură tehnică, deoarece, din explicaţiile ghidului, veţi dobândi informaţii istorice şi inginereşti demne de luat în seamă. De asemenea, puteţi veni în sprijinul muzeului cu obiecte şi documente care credeţi că au o valoare deosebită pentru a fi expuse şi puteţi face donaţii pentru a completa colecţiile muzeului. Donaţi o carte, un radio, un televizor, o maşină de scris, etc. şi veţi figura pe listele aflate în holul muzeului!
Acest muzeu tehnic are o valoare unică, ce nu trebuie lăsată să piară. El trebuie să se dezvolte din ce în ce mai mult, să fie susţinut pentru a putea obţine un spaţiu mai mare în care să fie prezentate toate exponatele, fotografiile, aparatele şi documentele de  valoare ale marilor  ingineri!
Nu rataţi să-l VIZITAŢI!!!

LOREDANA-CRISTINA   DASCĂLU

Redactor-Şef  Info@POLI

  • Adăugat în: Muzee
  • Adăugat de: lory
  • Vizualizări: 2105

Leave a comment

Please login to leave a comment.