Cetatea Sucidava
Detalii obiectiv:
- Amplasare: cartier Celei, Corabia, jud. Olt
- Denumire: Sucidava
- Datare: neolitic
- Harta: Google Maps
- Info: Muzeul de Arheologie si Etnografie Coarbia, Olt
- Telefon: 0249.561.364
Scurta descriere
În urmă cu mii de ani, pe malul Dunării, în dreptul actualei localităţi Corabia, oamenii care s-au aşezat aici au întemeiat o comunitate ce a locuit neîntrerupt de atunci şi pînă azi.Prezentare
Dupa populaţia neolitică, tribul dacic al sucilor este cel care a dat numele ce s-a păstrat pînă în zilele noastre, clădind una dintre davele (cetăţile) lor, Sucidava.
Invazia romanilor le-a permis acestora construirea pe teritoriul actualei comune Celei a unui castru, devenit important din punct de vedere economic, si pe care împaratul bizantin Constantin cel Mare il va transforma într-o puternica baza militara, cu menirea de a apara podul construit în anul 328, fiind o cale peste Dunare. Din pod - constructie din piatra, mortar si lemn, cu lungimea de peste 2 kilometri - s-a mai pastrat pina azi doar o farâma, fundatia unui picior al podului.
Cercetarile arheologice atesta dupa anul 602 o populatie dacica cu influente romane, apoi româneasca, mentionata în Diploma Cavalerilor Ioaniti în anul 1247, când este atestat documentar Celeiul, care revine în istorie la 1848 prin celebrul Popa Radu Sapca, una dintre cele mai importante figuri ale revolutiei de la 1848, participant la adunarea de la Islaz.
Azi, in situl arheologic se vad ziduri groase din calcar fosilifer si caramida romana, scoase la iveala de arheologi, ce contureaza diferite constructii din interiorul cetatii: termele (cu un sistem de încalzire prin pardoseala - hipocaust - din care au ramas acele pietre patrate asezate regulat, în siruri. si înconjurate de vestigiile peretilor cladirii), bazilica paleocrestina, locuinte, porti, turnuri, precum si asa-numita fîntînă secreta de la Sucidava - Celei. Izvorul, aflat la 18 m adincime, si fiind în afara zidului cetăţii, a fost necesara construirea unui tunel de peste 25 de metri, oblic, alcătuit în cea mai mare parte din caramida romana, veche de peste un mileniu si jumatate, foarte bine conservata (descoperirea acestei fintini s-a facut relativ recent, in anii 1960).
Descendent al lui Popa Şapcă, ghidul cetăţii
Pentru ca lecţia de istorie să fie completă, prezentarea cetăţii este făcută chiar de către un urmaş direct de-al revoluţionarului paşoptist Radu Popa Şapcă. Vizavi de cetatea milenară se află şi conacul conducătorului oastelor de haiduci şi organizatorului marii adunări populare de la Izlaz. Dumitru Şapcă, ghidul nostru, se prezintă ca fiind „paznic, îngrijitor şi ghid, pentru că aici am copilărit şi toate aceste descoperiri au fost făcute în prezenţa mea. Când aveam 8-9 ani, pe acest deal sub care se află cetatea ne dădeam cu săniile”.
Cu fruntea ridicată, bărbatul în vârstă de 59 de ani a mai afirmat: „Sunt descendent de spiţa a şasea de-al lui Radu Popa Şapcă, un nume important în istoria românilor”.
Album foto
Poze la rezolutie mare/ Hi-RES photos- Adăugat în: Asezarile dacice, Castre, Cetati, Oltenia, Situri arheologice
- Etichete: cetate dacica, dacii, sucii
- Vizualizări: 9157
Info!
- Ai fost acolo? Ai fotografii si vrei sa le adaugi in albumul site-ului? Scrie-ne la romaniadevis [at] gmail.com
- Ai mai multe informatii, adauga-le la comentarii (te poti loga cu contul tau de facebook sau cu cel de twitter)
- Pentru orice sesizare cu privire la drepturi de autor, scrie-ne la romaniadevis [at] gmail.com