Cetatea Capîlna

Capîlna, sat în com. Sasciori (jud. Alba), pe teritoriul caruia pe "Dealul Cetatii" s-a cercetat cetatea dacica (sec. 1 a. Chr. - 2 p. Chr.) (610 m alt.) Acesta se înalta în stânga Sebesului, legat fiind de restul înaltimilor cu o sa îngusta si marginit de doua pâraie: Valea Gargalaului si Pârâul Râpii. Saua de legatura a fost barata de daci (în ordinea enumerarii) cu sant (larg la gura de 5 si adânc de 1 m), val semilunar (lat la baza de 11 si înalt de 1 m) cu sant interior (larg la gura de 3,50 si adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la baza de 6 si înalt de 1,50 m) cu sant interior (larg la gura de 2,50 si adânc de numai 0,40 m) si o palisada.

Prezentare

Partea superioara a mamelonului, amenajata în terase, este aparata de un turn-locuinta de la care porneste zidul de incinta. Turnul-locuinta se afla în fata seii, pe o platforma taiata în stânca, este patrat (cu latura de 9,50 m si grosimea zidului de 1,73 m) si are intrarea pe latura de S-E (larga de 1,26 m). De la 1,70 m în sus zidul de tip murus Dacicus; continua înca aprox. 3 m în caramida slab arsa; urma acoperisul din sindrila. Zidul de incinta inegal ca grosime (de la 1,50 la 2,50 m) se pastreaza acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Paramentul interior era suplinit, în partea inferioara a zidului, de stânca si se ridica din blocuri de calcar abia de la oarecare înaltime. Perimetrul cetatii (zid si o latura a turnului-locuinta) masoara 280 m.

Intrarea principala în cetate se facea prin turnul (6 x 9 m la exterior) de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundara marginita de doua ziduri. În interiorul cetatii se ridicau mai multe constructii: pe cea mai înalta terasa un turn de veghe din lemn, o constructie cu pereti din lemn si baza de piatra lânga turnul locuinta, o scara cu baza de piatra, un canal si mai multe baraci de lemn.

Materialul arheologic consta din ceramica lucrata cu mâna si la roata (inclusiv pictata cu motive geometrice), unelte de fier, obiecte de podoaba din fier, argint si bronz, vase de bronz, monede romane republicane si imperiale.

Cetatea dacica pare sa fi fost ridicata pe timpul domniei lui Burebista. si-a încetat existenta printr-un incendiu de proportii în timpul razboaielor daco-romane de la începutul sec. 2 p. Chr. Menirea ei strategica era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, strabatea muntii si cobora în Valea Sebesului. [I.G.]

Reconstituire 3D (3D reconstruction)