Cetatile dacice din Muntii Orastiei in patrimoniul UNESCO
Descoperă România - ţinutul dacilor! Discover Romania - Land of the Dacians!Detalii obiectiv
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură este una din cele 19 agenţii specializate în cadrul sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite. Organizaţia a fost înfiinţată cu scopul de a promova colaborarea între naţiuni prin educaţie, ştiinţă, cultură, comunicare şi informare. Unul dintre obiectivele ei este acela de a identifica si proteja, in lumea intreaga, monumentele culturale si naturale care merita sa fie recunoscute ca fiind parte a patrimoniului comun al umanitatii.
Prezentare
Cîteva dintre siturile româneşti de o valoare culturală sau naturală excepţională pentru umanitate şi care aparţin patrimoniului mondial, au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Printre ele se numară şi Fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei. Acestea au reprezentat nucleul statului dac din perioada domniei lui Burebista, pînă la Decebal, şi erau un complex de cetăţi şi aşezări dacice special create şi amplasate pentru a forma un sistem defensiv foarte puternic. De asemenea, ele au fost cea mai înaltă expresie a dezvoltării culturii materiale daco-getice din secolele I î.e.n. - I e.n. Modul în care au fost ridicate încă nu este bine cunoscut nici la acest moment, iar ruinele rămase sînt dupa mii de ani tot impunatoare şi transmit sau creează legende.
Cetăţile incluse la acest moment în lista Unesco sînt:
Cetatea dacică de la Băniţa, aflată în apropierea oraşului Petroşani, în satul Băniţa, a fost construită în zona cea mai înaltă a dealului Piatra Cetăţii sau Dealul Bolii, situat la limita vestică a bazinului Văii Jiului, la o altitudine de 904 m. Dealul, înconjurat pe trei părţi de apele rîului Băniţa, oferea în mod natural posibilităţi de apărare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde sînt amplasate elementele de fortificaţie din epoca dacică. Pantele foarte abrupte ale dealului, precum şi existenţa unor reduse suprafeţe plate, au determinat pe constructori să realizeze lucrări ample de nivelare şi să conceapă un sistem de apărare original: zidurile de incintă, turnurile şi platformele pentru lupta corp la corp se eşalonează în trepte. Fortificaţiile cuprind construcţii cu scop militar: ziduri de incintă, turnuri, platforme de luptă, val de apărare. Sarcina cetăţii era de a bloca accesul spre Sarmizegetusa Regia, dinspre sud.
reconstituire 3D a Cetatii dacice Banita
Cetatea dacică de la Căpîlna, aflată la 18 km sud de Sebeş, in satul Capalna, a fost construită pe "Dealul Gărgălău", ori "Dealul Cetăţii", cum mai este numit, cu o buna poziţie strategică, situată la 610 m altitudine şi dominînd valea Sebeşului. Cetatea cu ziduri de piatră înalte a fost ridicată, cel mai probabil, de Burebista. Pe traseul zidului de incintă se pastrează două construcţii, una spre nord-vest şi una la nord. Cea din urmă este o intrare secundară alcatuită din două ziduri paralele, perpendiculare pe incintă. Accesul spre cetate se face de pe drumul naţional 67C (Transalpina), în apropierea satului Căpâlna pe Valea Frumoasei, la ieşirea din localitatea Mărtinie, după Şugag.
reconstituire 3D a Cetatii dacice Capalna
Cetatea dacică de la Costeşti – Blidaru, situată la 4 km de satul Costeşti, pe platoul de la SV de com. Orăştioara de Sus (jud. Hunedoara), la altitudinea de 705 m şi este considerată cea mai puternică fortificaţie a sistemului defensiv din Munţii Orăştiei. Pe o suprafaţă de 6.000 mp, se văd urmele a două cetăţi, ridicate la date diferite: una aşezată pe locul cel mai înalt al platoului, cu patru turnuri, iar în interior se păstrează urmele unui turn-locuinţă. Pe lîngă fortificaţia propriu-zisă au mai fost descoperite urmele a numeroase turnuri izolate care vegheau văile masivului. Pe terasele de jos se află şi patru sanctuare, formate din aliniamente de tamburi. Cele două cetăţi se remarcă prin originalitatea construcţiei, poziţia strategică şi tehnica de zidire.
reconstituire 3D a Cetatii dacice Costesti - Blidaru
Cetatea dacică Costeşti – Cetăţuie se găsește lîngă satul Costeşti, comuna Orăştioara de Sus, din judetul Hunedoara. Platoul superior al dealului unde este așezată cetatea are 514 m altitudine. Numele din vechime nu este cunoscut.
Sistemul de apărare al cetăţii se baza pe succesiunea a trei tipuri de fortificaţii: valuri de pamînt, un zid de piatră gros de cca. 3 m, flancat de trei bastioane şi o dublă palisadă ce înconjoura partea de sud a înălţimii.
Era o cetate puternică, cu caracter defensiv, avînd la bază o mare așezare civilă și era reședinta obișnuită a regilor daci transilvăneni. Un alt rol al ei, era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia.
Cetatea dacică Piatra Roşie – Luncani se află pe teritoriul satului Luncani - Alun, comuna Boşorod, judeţul Hunedoara. A fost construită pe Dealul Piatra Roşie, din apropierea satului, în partea superioară a văii cu acelaşi nume, la altitudinea de 831 m, de aici fiind şi denumită Luncani - Piatra Roşie. Cetatea, ridicată din piatră, are forma patrulateră, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazută cu patru turnuri de apărare, situate în colţurile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificaţiei. Pe coasta estica a dealului, exista o a doua incintă, constituită din ziduri de piatra şi o palisadă.
reconstituire 3D a Cetatii dacice Piatra Roşie
Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, situată în satul Grădiștea Muncelului, județul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Toponimul Sarmizegetusa a apărut în inscripțiile antice și la autorii antici (până în sec. al VII-lea) și în alte variante (cu inscripționare în elină și latină): Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege, etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost păstrat doar în variate forme fonetice ale limbilor greacă și latină. Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea de asemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular. Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea Dacică avea un standard înalt de viață.
Album foto G+:
Video:
- Adăugat în: Asezarile dacice, Scrieri despre daci, Cetati, Transilvania
- Etichete: arhitectura dacica, cetati dacice, Cladiri 3D in Google Earth, Dacia virtuala, dacii, Muntii Orastiei, patrimoniu UNESCO, reconstituiri cetati dacice
- Vizualizări: 20466