logo-romania-de-vis-5

"Dincolo de această pagină vei descoperi mult visata mîndră ţară, cu neam şi vise neînvinse, România."

Articles in Category: Ape

Hidrografia României se refera la totalitatea apelor de pe teritoriul acestei tari. România beneficiaza de toate tipurile de unitati acvatice: fluvii si râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitatile hidrografice si hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de pozitia geografica a tarii în zona climatului temperat-continental si de prezenta arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitati.

Fluviu: Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape întreaga retea de ape curgatoare (în afara câtorva mici râuri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola în jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare.
Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pâna la Marea Neagra.

Riuri interioare
Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, râurile interioare se împart în urmatoarele grupe:
  • Grupa de vest, având colector Tisa, cuprinde Viseul si lza, principalele râuri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atât din Carpatii Orientali prin Somesul Mare, cât si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; când ajunge în câmpie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al IV-lea între râurile mari. Din Muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Crisul repede ce trece, prin Oradea, Crisul Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Crisul Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare râu al Transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi afluenti principali (Tirnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Ampoi, iar din Carpatii Meridionali prin Sebes si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega care trece prin Timisoara. Este canalizat si navigabil.
  • Grupa de sud cuprinde afluen?ii direc?i ai Dun?rii. Râurile mai mari sunt: Timi?ul, principalul râu al Banatului, Bârzava, Cara?ul, Nera, Cerna, care se vars? în Dun?re în dreptul localit??ii Or?ova, Jiul, care str?bate cele dou? principale bazine carbonifere ale ??rii (cel de huil? de la Petro?ani ?i cel de lignit de la Rovinari-Motru) ?i zona industrial? a Craiovei. EI are doi afluen?i mari Motrul ?i Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, fer?struie?te mai multe defilee în mun?i (Tu?nad, Raco?, Turnu Ro?u, Cozia). În lungul s?u se afl? o salb? de lacuri de acumulare ?i hidrocentrale de circa 1 000 MW for?? instalat?, iar cursul s?u inferior urmeaz? s? devin? navigabil. Din Mun?ii F?g?ra?ului, Arge?ul î?i adun? principalii s?i afluen?i, reuni?i în m?nunchi aproape de Pite?ti, în amonte de care se în?ir? un mare sistem de lacuri ?i hidrocentrale. A doua mare. confluen?? este la sud de Bucure?ti, unde prime?te Neajlovul ?i Dâmbovi?a. Lucr?rile ce se execut? în aval de Bucure?ti vor face navigabil cursul inferior al Dâmbovi?ei: Ialomi?a, cu izvoarele în mun?ii Bucegi, traverseaz? Câmpia Român? de la vest la est, inclusiv partea mai secetoas?. B?r?ganul, unde apele ei sunt folosite la iriga?ii, sc?zând astfel ca debit spre v?rsare. Principalul s?u afluent este Prahova.
  • Grupa estic? cuprinde dou? râuri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre râurile ??rii (222 m3/s), ?i Prutul, care, de?i mai lung, are ape mai pu?ine. Siretul adun? toate apele de pe versantul estic a) Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistri?a, cel mai mare dintre afluen?i, Trotu?ul, Buz?ul). Prutul are afluen?i mici ?i regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de Ia Stânca, lâng? ?tef?ne?ti, pentru aliment?ri cu ap? ?i regularizarea cursului.
  • Grupa râurilor dobrogene cuprinde râuri pu?ine ?i scurte, cu debite sc?zute în cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Teli?a, Tai?a ?i Casimcea, care se vars? în lacurile din lungul ??rmului M?rii Negre. În vestul Dobrogei sunt unele râuri mici care se vars? în Dun?re. Întrucât apele râurilor au în majoritatea cazurilor provenien?? pluvial? (în foarte mic? m?sur? nival? sau subteran?), acestea se caracterizeaz? prin mari varia?ii de debit, consecin?? a continentalismului climatic. La mari ploi toren?iale, unele râuri au produs inunda?ii ca cele ale Some?ului înregistrate în 1970 ?i 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Îndiguirile f?cute înl?tur? în mare parte acest pericol, protejând terenurile din vecin?tate.

sursa: wikipedia