"Cula Regeasca" de la Sarmizegetusa Regia, reconstituire ipotetica

Prezentare

In Muntii Orastiei, dacii au terasat Dealul Gradistei, in zona superioara imprejmuindu-i virful cu un zid de piatra, construit in stilul murus dacicus, iar pe panta estica, Incinta Sacra. Toata zona de primprejur a fost amenajata pentru locuire, urmele gasindu-se de-a lungul vechiului drum, pina la baza dealului, in Lunca Gradistii, la intretaierea celor doua riuri care-l imprejmuiesc, Riul Godeanu si Apa Gradistei.

Dupa 2000 de ani, in interiorul cetatii, pe citeva terase antropogene s-au gasit urmele unor constructii. In 2012, scanarea zonei cu tehnologia Lidar, a relevat relieful zonei.

In poza prezentata in filmul "BBC-Rome's Lost Empire", pe terasa situata cel mai sus, denumita de arheologi "Terasa I-a" sau "Acropola", apare conturata amprenta unei foste constructii. Forma patrata, cu latura de aproximativ 14 m, aduce foarte mult cu turnurile-locuinta ramase inca la Costesti-Cetatuie si pe dealurile din imprejurimi.

Din pacate, la Sarmizegetusa Regia in interiorul cetatii, nu a ramas nici o ruina (UPDATE: sau e posibil sa fie inca ingropate si nedescoperite - cel mai probabil). Poate de aceea arheologilor le-a scapat sau au presupus ca e posibil sa fi existat doar niste baraci de lemn. Se poate vedea ca sapaturile lor ating coltul dreapta-sus al acestei amprente pe sol, vizibila foarte bine, chiar si la fata locului.

Pentru o mai buna intelegere va invit sa cititi studiul:

Aurora PEȚAN, Sarmizegetusa Regia în timpul lui Burebista. Problema reședinței regale II. 
Datele arheologice, Rapoartele Centrului de Studii al Fundației Dacica, 2, 2014, p. 12-33, 
online www.cercetare.dacica.ro/rapoarte/2014-2.pdf

Plecind de la citeva elemente pe care le voi descrie in continuare, am creat o varianta de reconstituire virtuala 3D a acelei posibile constructii, pe care am denumit-o "Cula Regească de la Sarmizegetusa Regia", datorita functiunii pe care cred ca o avea, preluind si termenul sub care sint cunoscute "turnurile-locuinta" de secol al XVIII-lea.

Cula este un tip de constructie semifortificata, raspindita în întregul spatiu balcanic.

În esenta, culele erau locuintele boierilor, construite în vederea apararii avutului si a vietii membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de catre cetele de jefuitori.

De regula, culele, care aveau o forma de turn cu 3-4 caturi, erau prevazute cu metereze de unde se tragea cu armele în orice parte a curtii. În beci se afla fintina. Scara catre etajele superioare putea fi mobila, usile erau masive, beciul solid, peretii grosi de 1 metru consolidati cu birne si strapunsi de metereze, ferestrele înguste.

CÚLA, cule, s. f. 1. (În arhitectura medievala) Turn de aparare. 2. Locuinta boiereasca fortificata, cu mai multe caturi, raspindita în sec. XVIII în Oltenia. ? Turn boltit în palatul domnesc, în care se pastra vistieria; p. ext. vistierie, tezaur. 3. (Înv.) Beci boltit; subterana. – Din tc. kula. Cf. bg., sb. kula.
Sursa: DEX '09 (2009)

Descriere:

La fata locului, se pot observa doar urmele unei posibile constructii, cu planul de forma patrata, cu latura de ~ 13 m. Ele se afla pe cea mai inalta terasa din interiorul cetatii, dealul fiind inconjurat de un zid construit in tehnica "murus dacicus", cu latimea de ~ 3 m.

Vizibilitatea amprentei poate fi observata la fata locului, dar si pe scanarea Lidar, aparind sub forma a doua patrate, unul in interiorul celuilalt, identic cu tipul de constructie al zidurilor murus dacicus, cu doua paramente din blocuri de piatra, legate intre ele cu lemne si avind umplut spatiul interior cu pamint (emplecton). Considerind ca e putin probabil ca o constructie de lemn, veche de 2000 de ani, sa fi lasat urme atit de adinci si clare, am plecat in reconstituirea ei de la premisa unor ziduri de piatra (murus-dacicus).

 In ce priveste inaltimea cladirii, am considerat ca avea parter, doua niveluri si pod inalt.

Voi reveni cu mai multe informatii pe parcurs.

--

mihai